Informatii Breaza
Asezare
Orasul Breaza, poarta de intrare in pitoreasca Vale a Prahovei, este pozitionat pe coordonatele de 25°40' longitudine estica si 45°10' latitudine nordica. Datorita izolarii de traficul rutier intens de pe Valea Prahovei, climei moderate, aerului unic in Romania, pitorescului asezarii, Breaza este considerata un Davos al Romaniei.
Albia raului Prahova strabate localitatea de la nord la sud si desparte Breaza de cartierele Podu Corbului, Nistoresti si Frasinet.
In Breaza se poate intra din DN1 Bucuresti-Brasov, intre Km 95,5 si Km 106,5. Orasul este asezat la sud de orasul Comarnic si la nord-vest de Campina, avand drept vecine comuna Cornu la est si comunele Adunati si Talea la vest.
O alta cale de acces este calea ferata Bucuresti-Brasov, la gara Breaza sau haltele Nistoresti si Breaza Nord.
Breaza se afla la urmatoarele distante de:
95 Km de Bucuresti
42 Km de Ploiesti
20 Km de Sinaia
27 Km de Busteni
29 Km de Azuga
42 Km de Predeal
45 Km de zona Bran
Orasul Breaza, datorita amplasarii geografice, are o clima temperat-continentala.
Pe malurile raului Prahova cat si ale afluentilor sai se gasesc salcii si arini. Exista si paduri de amestec -molid, brad, pin, fag- ce apar ca niste mici insule in zona de contact dintre dealuri si munte (Podu Corbului, Dealul Cetatii, Lazului). Padurile de fag se gasesc pe suprafete mult mai mari in Valea Morii, Cheia Provitei si pe versantul estic al dealului Sinoiu. Un numar foarte mare de tipuri de plante din flora specifica zonei subcarpatice acopera pasunile si fanetele.
Mistretul, ursul, capriorul, cerbul, iepurele, fazanul, gugustiucul, veverita fac parte din fauna acestei zone, veverita fiind intalnita foarte des in parcul orasului si chiar in gospodariile oamenilor.
Scurt Istoric
In secolul al XV-lea, ca urmare a privilegiilor acordate de domnitorii romani si in mod deosebit de cele date de Voievodul Tarii Romanesti, Dan al II-lea, in anul 1422, drumul pe Valea Prahovei s-a consolidat ca o legatura intre centrele economice si politice ale Transilvaniei si cele ale Tarii Romanesti. Vama fiind la Campina (confirmata in 1593 de Alexandru cel Rau), drumul de legatura dintre cele doua regiuni trecea prin Breaza.
Despre localitatea Breaza se pomeneste prima oara in anul 1431, cand domn al Tarii Romanesti era Alexandru I, unul din fiii lui Mircea cel Batran. Aceasta precizare se afla intr-un document din anul 1667, care e iscalit si pecetluit de Elena Cantacuzino, prima fiica a lui Radu Serban.
Cea de-a doua atestare documentara dateaza din anul 1502, cand registrele brasovene amintesc de un anume Neagoe din Breaza, aflat la Brasov pentru negot.
In anul 1711, domnitorul Constantin Brancoveanu a confiscat intreaga avere stapanita de Gheorghe si Toma Cantacuzino, ca urmare a tradarii acestora in timpul razboiului ruso-turc. Prin acest act confisca si jumatate din "mosia Breaza".
Sase ani mai tarziu, domnitorul Nicolae Mavrocordat daruieste lui Iordache Cretulescu "acest sat Breaza".
La mijlocul secolului al XVIII-lea, obstea satului a fost cotropita, impartita si stapanita de calugarii manastirii Magureni, de logofatul Iordache Cretulescu si de catre descendentii Jupanului Ghinea, negustor din Bucov.
In anul 1798, domnitorul Tarii Romanesti a cumparat mosia Breaza si a anulat toate drepturile clacasilor si ale mosnenilor.
Dupa moartea lui Constantin Hangerliu, mosia Breaza a fost stapanita pe rand de Constantin Saoglu, de Scarlat Grigore Ghica si apoi de Zoe Mavrocordat, care s-a casatorit cu Gheorghe Bibescu (cel care in decembrie 1842 - stil vechi - , ianuarie 1843 - stil nou - a ajuns domn al Tarii Romanesti ).
Trebuie precizat ca in anul 1834, Alexandru Ghica a dispus ca vama de la Campina sa fie mutata in Breaza de Sus. In acea perioada, asezarea a capatat o dezvoltare deosebita fiind punct de trecere a negustorilor intre Muntenia si Transilvania.
Vama de la Breaza a functionat aproximativ pe locul actualei Case de Cultura, statia de posta fiind alaturi, in zona strazii Morii. Despre circulatia intensa prin Breaza acelor ani ne spune numarul hanurilor (13), cladirea unora sau doar zidul ramanand pana la al doilea razboi mondial. Cu o mica intrerupere, vama de la Breaza a functionat pana in 1852, cand a fost mutata la Predeal.
Date administrative
Populaţie: 18.199 locuitori.
Suprafaţă: 11 kmp
Relief
Oraşul Breaza se află la poalele dealurilor Gurga şi Sinoiu. Īn partea de vest se īnalţă dealurile Lazu (785m), Plaiu (830m) şi Talga (640m). Īn partea de est, aşezată aproximativ simetric īn faţa dealului Gurga se ridică culmea teşită a dealului Sinoiu numit si Strajiştea (742m).
Clima
Datorita asezarii orasului, clima este una temperat-continentala. Cea mai rece luna este ianuarie, cu o medie de -1,90 C iar luna cea mai calda este iulie, cu o medie de 19,6°C.
Temperatura medie anuala este de 9,30°C, lucru ce poate fi considerat ca o evidentiere a caracterului temperat-continental al climei.
Umiditatea relativa a aerului este mai mica vara (62-72%) si maxima iarna (76-80%). Evolutia aproximativ uniforma a umiditatii aerului se datoreaza pozitiei apropiate de zonele inalte din jur si vegetatiei bogate chiar daca uneori pot avea loc influente asupra valorilor de umiditate datorita racirilor radiative din noptile senine sau ca urmare a aparitiei fenomenului de inversiune termica.
Numarul mediu de zile cu cer senin este cuprins intre 8,1 zile in februarie si 15,6 zile in august, inregistrand un total anual mediu de 129,3 zile. Acest numar mare de zile senine, datorat circulatiei generale atmosferice dar si pozitiei geografice a localitatii, asigura conditii favorabile efectuarii climatoterapiei, helio si aeroterapiei si desigur, turismului.
Precipitatiile atmosferice prezinta un anumit grad de variabilitate si sunt suficiente in tot cursul anului. La Breaza, datorita orientarii Vaii Prahovei si a dispunerii dealurilor si a principalilor versanti muntosi din apropiere, circulatia predominanta a aerului se face pe directia N-S.
Aeroionizarea predominant negativa a aerului din zona parcului si a centrului de sanatate "Eden" completeaza in mod favorabil proprietatile climatului localitatii.
Obiective turistice
Monumente istorice si de arta
Biserica cu Hramul Sfantul Nicolae, aflata la intersectia strazilor Republicii si Garii, a fost ctitorita in 1777 de domnitorul Alexandru Ipsilante. Ridicata pe temelie de piatra, ea este impodobita la exterior cu medalioanele sfintilor. Aceasta biserica a fost declarata monument istoric pentru arhitectura si pictura ei interioara si exterioara, dar si pentru vechimea sa de peste doua secole.
Conacul "Toma Cantacuzino" este asezat in parcul central al orasului, fiind ctitorit de spatarul Toma Cantacuzino in secolul XVII. Pe la acest conac s-au perindat personalitati ca: scriitorul Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, scriitoarea Anne de Noailles-nascuta Brancoveanu, Martha Bibescu.
Biserica cu hramul "Sfantul Gheorghe" a fost construita in anul 1830 de catre slugerul Nicolae Saegiu. Pe interior, pictura in tempera facuta de catre Radu Vintilescu a fost partial restaurata de pictorul Calinescu in anul 1963. Biserica se afla la intersectia strazilor Erou Colonel Dr.Popovici cu Sunatorii.
Biserica cu hramul "Schimbarea la fata" construita in 1892 pe locul altei biserici mai vechi, se afla in Capu Campului. Este pictata in ulei, are doua turle iar catapeteasma este din lemn.
Monumentele "Cinstiti memoria inaintasilor" situate pe strada Garii, strada Republicii si strada Sunatorii sunt inaltate de sculptorul brezean Tudor Gheorghe. Portretele in bronz realizate de artist ne prezinta inaintasi de seama ai Brezei.
Monumentul eroilor din Gura Beliei-Breaza are forma unui obelisc cu un vultur. El a fost ridicat in memoria tuturor ostasilor romani cazuti de-a lungul timpului pentru intregirea neamului.
Monumentul eroilor neamului din Gurga Breaza de Sus a fost construit in 1930 pe dealul Gurga, la 743 m altitudine. Este o cruce de 11 m inaltime ridicata in memoria eroilor cazuti in Primul razboi mondial (1916-1918).
Grupul statutar col. Popovici cu copiii situat in cimitirul din strada Eternitatii.
Sanatate
In ceea ce priveste sectorul de sanatate, asistenta medicala este asigurata prin dispensare medicale, cabinete stomatologice private si Spitalul de Boli Pulmonare.
Breaza se poate lauda cu una din primele clinici pentru sugari (1918), infiintata de "Juna Cruce Rosie Americana" si care a fost prima forma de colaborare romano-americana pe taram medical.
Izvoarele de ape minerale, descoperite inca din trecut, au primit in 1873, la Expozitia de la Viena, Diploma de Onoare pentru calitati terapeutice deosebite. Recunoasterea lor pe plan local era mult mai veche, generalul rus Pavel Kiseleff trimitand aici in 1833, la tratament, soldati bolnavi. Acestea sunt deosebit de cautate pentru tratarea nevrozelor, anemiilor, a bolilor cardio-vasculare, respiratorii, hepatobiliare.
La intersectia strazii Colonel Popovici cu strada Victoriei se afla un izvor cu apa sulfuroasa (10-15 minute din centrul orasului).
Izvorul sulfuros de sub dealul Cacova este cea mai importanta sursa hidrominerala din localitatea Breaza. Isi are originea in valea paraului Gurga-Cacova, iar accesul pana la sursa este anevoios. Acest izvor se incadreaza in randul apelor minerale (sulfuroasa, sulfatata, cloruro-sodica, calcica), avand o puritate ridicata.
Apa acestui izvor poate fi utilizata in cura interna in urmatoarele afectiuni:
*enterocolite cronice nespecifice;
*afectiuni ce necesita cura de colereza;
*deschinezii biliare;
*colecistite cronice;
*sechele postoperatorii pe caile biliare.
Izvorul Sulfuros din Breaza de Jos este situat in partea de jos a localitatii Breaza, accesul pana la sursa fiind, de asemenea, anevoios. Caracteristicile sunt asemanatoare apei izvorului sulfuros de sub dealul Cacova desi, ponderal, componentele care definesc aceste caracteristici au valori mai mici. Apa izvorului din Breaza de Jos este sulfuroasa, sulfatata, sodica, calcica hipotona.
Izvorul Sarat din Valea Morii se afla la o distanta de 5 km (spre vest) fata de centrul localitatii Breaza iar accesul pana la sursa este acceptabil, izvorul avand originea intr-o zona cu rupturi si alunecari de teren. Apa izvorului este cloruro-sodica, sulfatata, bromurata, calcica, magneziana, hipertona.
Centrul de sanatate si medicina preventiva "Fundatia Eden" va sta la dispozitie cu o paleta larga de servicii: consultatii medicale, investigatii paraclinice, gimnastica medicala de intretinere, cursuri de bucatarie, dieta vegetariana si demonstratii practice de arta culinara vegetariana, conferinte pe teme de sanatate. Pe langa odihna, masaj, sauna, program antistress si de abandonare a fumatului, "Fundatia Eden" ofera si proceduri de hidroterapie, helioterapie, fitoterapie, argiloterapie, carbunoterapie, aeroterapie. Exista si cabinete specializate in consiliere personala si consiliere familiala.
O componenta majora a terapiei naturiste aplicate in Centrul de sanatate si medicina preventiva "Fundatia Eden" o reprezinta dieta "zero" colesterol. Aceasta dieta, riguros supravegheata, da rezultate excelente la pacientii suferinzi de boli cardio-vasculare, diabet, boli digestive etc.
Pot beneficia de aceste servicii fumatorii, persoanele venite la odihna, bolnavii suferinzi de arterioscleroza, hipertensiune arteriala, angina pectorala, diabet zaharat, obezitate, stress, nevroza, astm bronsic, reumatism articular cronic.
Agrement
Din orasul Breaza se organizeaza excursii la:
Muzeul Nicolae Grigorescu aflat in orasul Campina si care a fost resedinta pictorului Nicolae Grigorescu. Distrusa in primul razboi mondial si reconstruita de fiul artistului, casa memoriala pastreaza mobilierul , o parte din tapiserii, precum si atelierul pictorului.
Muzeul Bogdan Petriceicu Hasdeu aflat tot in Campina si construit dupa planurile Iuliei Hasdeu intre anii 1893-1898. Turnul cel mai inalt, numit Donjon, are structura unei biserici cu pronaos, naos si altar. Aici exista o camera albastra, in turnul din dreapta, unde Bogdan Petriceicu Hasdeu tinea sedintele de spiritism, invocand spiritul Iuliei. Palatul a fost construit dupa moartea Iuliei in 1888.
Muzeul Cinegetic al Carpatilor, aflat la Posada-Comarnic si recunoscut in intreaga Europa, expune trofeele diverselor specii de animale cum sunt: cerb lopatar, caprior, muflon, capra neagra, ras, mistret, urs, vulpe, lup, dropie, bufnita, fazan, rata mare, cocos de munte, paun si cormoran.
Muzeul are doua saloane: unul de arta decorativa si altul de vanatoare. Multe trofee au primit premii importante dintre care amintim:
*urs-4 recorduri:-record mondial si european la blana
-record mondial si european la craniu
*cerb carpatin:-record mondial
-medalii de aur
*capra neagra:-medalii de aur
Biserica "Schitul Lespezi", aflata in Comarnic, a fost ridicata pe ruinele alteia mai vechi, in anul 1661, din porunca spatarului Draghici Cantacuzino. Pictura realizata in fresca de catre zugravul familiei Cantacuzino, Pavel Mutu, se pastreaza in conditii foarte bune. Schitul Lespezi a devenit biserica cartierului Podu Neagului, cartier al Comarnicului, in anul 1863, in urma legii de secularizare a averilor manastiresti.
Din Breaza se pot organiza atat iarna cat si vara excursii in statiunile Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia pentru practicarea sporturilor, pentru agrement si relaxare. In anotimpul rece, turistii pot participa pe dealurile din imprejurimile orasului Breaza la concursuri de ski, randonee sau fond, cu echipament inchiriat de la Biroul de Turism.
Prin Biroul de Turism si structurile de cazare din Breaza, cei ce doresc sa practice skiul alpin pe partiile special amenajate din Sinaia, Predeal, Azuga, pot solicita echipament de ski si transport.
Iarna se organizeaza plimbari cu sania pe dealurile Brezei cat si in imprejurimi. Vara se pot face plimbari cu trasura prin Breaza, comunele Talea si Adunati dar si la stana din Plaiul Brezei.
In timpul anului, se organizeaza excursii la diferite festivaluri, evenimente sportive, sarbatori traditionale.
Breaza ofera si doua trasee turistice marcate pentru excursii cu bicicleta "mountain bike".
Unul dintre acestea este traseul cu numarul 4 Knorr, care pleaca de la sediul A.T.E.S. Breaza din strada Plai, se continua pe culmea din Plaiul Talii, spre comuna Adunati si inapoi la Breaza. Acest traseu este deschis tuturor categoriilor de varsta intre 18-50 ani. Cei ce doresc sa parcurga traseul pot inchiria biciclete de la Biroul de Turism (A.T.E.S. Breaza sau A.T.M.P), iar durata parcurgerii acestuia este de aproximativ 3-4 ore.
Cel de-al doilea este traseul local Belia, care pleaca din Gura Beliei, prin Valea Caruntei, prin pajistile si padurea din Plaiul Brezei, coborand pe strazile Talii si 30 Decembrie pana la drumul judetean ce strabate Breaza. Acest traseu este marcat, bicicletele se pot inchiria de la Biroul de Turism iar timpul de parcurs este de 2-3 ore.
Se pot organiza si excursii pe dealurile din localitate, pentru relaxare in mijlocul naturii. Exista mai multe trasee turistice pentru care se poate opta:
*Breaza-Valea Morii-Valea Tarsei-Breaza
*Breaza-Cartierul Ograda-Varful Gurga-Breaza
*Breaza-Varful Ducului-Ragman-Poiana Campina-Breaza
*Breaza-Valea Slanitii-Cartierul Irimesti-Varful Ducului-Breaza
*Breaza- Frasinet-Valea Campinitei-Cornu de Sus-Breaza
*Breaza -Varful Strajistea -Cartierul Valea Tarsei- Cheile Provitei-Breaza
*Breaza-Nistoresti-Seciuri-Barajul Paltinu-Breaza
*Breaza-Dealul Lazului-Talea-Breaza
*Breaza-Cartierul Frasinet-Sotrile-Breaza
*Breaza-Dealul Sinoiu-Breaza
Gospodariile particulare, care se ocupa cu cresterea animalelor mici de rasa si a pasarilor, se pot vizita si ele. Un punct de atractie pentru turisti, dar si pentru localnici il reprezinta expozitiile organizate in mai multe perioade ale anului de Asociatia Crescatorilor de Pasari de Rasa. Aici se pot admira specii de porumbei, gaini, cocosi, prepelite.
Atelierele mestesugaresti de broderii si confectii artizanale pot fi si ele vizitate existand posibilitatea de a si cumpara produsele realizate acolo. Breaza este recunoscuta in domeniul broderiilor si tesutului de covoare, tonurile folosite fiind de negru si rosu. Panza topita care este folosita pentru produsele de artizanat se tese in incinta atelierelor, la razboaie speciale si se vopseste in culori naturale.
Plimbarile in parcul Brancoveanu din centrul orasului, prin statiune, dar si pe malul Prahovei sunt un mod placut de relaxare, de petrecere a timpului liber si de agrement.
Informaţii culese şi prelucrate din următoarele surse:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Breaza
http://www.e-breaza.ro/prezentare/repereistorice.htm
http://www.primariabreaza.ro/#
