Localitati Prahova
Prahova
Turism Prahova
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Prahova

Informaţii generale

Aşezare
n partea de sud est a Romniei, n mijlocul Munteniei, n bazinul superior şi mijlociu al rului cu acelaşi nume şi o parte a bazinului Ialomiţei.

Vecini
La sud: Judeţele Ilfov şi Ialomiţa, la vest: Judeţul Dmboviţa, la nord: Judeţul Braşov, la est: Judeţul Buzău.

Suprafaţa
4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul ţării).

Populaţie
868.000 locuitori, densitatea fiind aproape dublă faţă de media pe ţară, judeţul cu populaţia cea mai numeroasă din ţară.

Oraşe
Ploieşti, reşedintă de judeţ, cu 253.000 locuitori, ntre văile Teleajenului şi Prahovei, la 60 km nord de Bucureşti. Alte oraşe: Azuga, Băicoi, Boldeşti Scăieni, Breaza, Cmpina, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte.

Relieful
Este ntr-o desfăşurare armonioasă ce coboară n trepte de la nord la sud, dispuse n formă de amfiteatru cu faţa spre sud şi cuprinznd n proporţii egale, munţi (n nord, Bucegi, cu vf. Jepii de 2.195 m, Piatra Arsă de 2.075 m, Omu de 2.505 m, cu elemente extrem de spectaculoase, cu geneză şi evoluţie interesantă, iar n apropiere de vf. Caraiman sunt nişte stnci roase de vnturi şi ploi, n formă de ciuperci Babele, Baiului, Ciucaş-cu nălţimi ntre 1.771 - 1.956 m, Grbova, Grohotiş, Tătaru), dealuri- Subcarpaţii Buzăului şi Prahovei (n sud, ca o succesiune de fşii nalte sau joase, aproape paralele cu marginea munţilor: zona pintenilor cu nălţimi de 1.000 m, zona dealurilor subcarpatice cu nălţimi ntre 800 - 700 m, zona colinară cu nălţimi ntre 700 - 400 m - Dealul Mare) şi cmpii (o fşie ngustă, Cmpia naltă, piemontană a Ploieştiului).

Clima
Este influenţată de relief şi aşezare, are n sud un caracter temperat continental de silvostepă, dealuri şi coline, iar n nord, n munţi, un caracter mai aspru, cu vnturi ce bat din nord şi nord-est.

Cursurile de apă
Sunt reprezentate de Prahova, tributară Ialomiţei (ce are o vale adncă formată de gheţarii cuaternari), cu afluenţii Doftana, Teleajan şi Cricov.

Obiective turistice

Munţi
Masivul Bucegi, cuprins n mare parte n teritoriul judetului Prahova, ntre Valea Prahovei la est, pe care o domina printr-un abrupt de peste 1.000 m, şi Munţii Leaota, la vest. Prin naltimea şi masivitatea lui alcatuieste cel mai grandios edificiu muntos din aceasta parte a ţării. Prin elementele de relief, extrem de spectaculoase şi de variate (pe o suprafaţă relativ mica), alcătuieşte una din regiunile de mare atracţie turistică din Romnia. Are frecvente nălţimi ce depăşesc 2.000 m: Vf. Omu (2.505 m), Vf. Coştila (2.498 m), Vf. Caraiman (2.326 m). Masivul Bucegi a fost declarat Parc Naţional, incluznd mai multe rezervaţii naturale complexe. n perimetrul cărora se disting: abrupturi impresionante, creste ascuţite, circuri şi văi glaciare, relief carstic şi văi torenţiale, forme specifice de relief (datorate modelării ndelungate a rocilor de către agenţii naturali, cu nfăţişări dintre cele mai curioase: Sfinxul, Babele, Pietrele Singuratice). Splendoarea peisajului Bucegilor este completată de bogăţia vegetaţiei alpine (care le imprimă nuanţe extrem de variate de la un sezon la altul), de multe specii de plante declarate monumente ale naturii: floarea de colţ, garofiţa, orhideea. Numeroase poteci turistice trec prin aceste rezervaţii, prilej de a admira cadrul natural, vegetaţia şi uneori fauna acestor locuri (capra neagră, ursul brun, cocoşul de munte). Toate aceste frumuseţi captivante ale Bucegilor explică, n mare parte, de ce aici circulaţia turiştilor atinge frecvenţă maximă. n plus, masivul beneficiază de cabane primitoare, de numeroase poteci marcate, de prtii de schi cu diferite grade de dificultate. Pe platoul său se poate urca att cu automobilul ct şi cu telecabina (din Sinaia şi Buşteni). Masivul Ciucaş (vf. Ciucaş de 1.954 m), este una din cele mai interesante şi complexe regiuni montane din Carpaţii de Curbură, cu binemeritată faimă turistică. Adună n cuprinsul sau peisaje liniştite şi culmi netede dar şi creste sălbatice n care se mpleteşte spectaculosul cu ineditul. Siluetele acestor munţi, asemănătoare unor turnuri n ruină, strnesc admiraţia turiştilor. Dar ei sunt fermecaţi şi de formele bizare pe care le ntlnesc aici (Babele Bratocei, Colţii Tigăilor, Mna Dracului) de policromia vegetaţiei (vara) sau de zăpada abundentă (iarna, cnd oferă schiorilor frumoase momente de destindere). Datorită valorii distincte a peisajului pe care-l degajă aceste locuri, ct şi prin raritatea elementelor ce-l alcătuiesc, unele porţiuni ale masivului au fost declarate rezervaţii naturale complexe. Iată numai cteva din motivele care determină tot mai mulţi turişti să străbată potecile Ciucaşului.

Văi şi cascade
Valea Prahovei, adunndu-şi apele din izvoarele aflate sub Piatra Mare, Prahova desparte masivul Bucegi de masivul Grbova, făcndu-şi loc către sud şi lăsnd n urmă, ntre localităţile Predeal (judeţul Braşov) şi Cmpina, unul dintre cele mai fermecătoare defilee din Romnia. Versantul răsăritean al Bucegilor, abrupt şi stncos, cu o diferenţă de nivel de pnă la 1.000 m faţă de Valea Prahovei, formează un contrast izbitor, contribuind la splendoarea peisajului acestei văi. n acest grandios spectacol al naturii se desfăşoară o salbă de staţiuni pitoreşti: Predeal (jud. Braşov), Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului, Sinaia). Atmosfera caldă, relaxantă, măreţia munţilor, bazele de agrement şi unităţile de cazare deosebit de complexe şi moderne sunt atuuri ce aduc pe meleagurile prahovene, an de an, mii de turişti. Alte văi şi cascade: Valea Cerbului, Valea Teleajenului, Cascada Urlătoarea, la o ora distanţă de Buşteni.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Muntele de sare de la Slănic Prahova, cu o nălţime de cţiva zeci de metri, acest munte n miniatură strneşte admiraţia vizitatorilor. Apa ploilor a modelat pe suprafaţa sa mii de ondulaţii şi sănţulete, cristalele de sare par nenumarate ace de gheaţă ce strălucesc n bătaia soarelui. n perimetrul acestui masiv (declarat monument al naturii) este cantonat un lac carsto-salin cu o adncime maximă de 32 m. Potrivit legendei, n acest lac s-ar fi aruncat o mireasă nefericită, de unde şi numele de Grota miresei. Pădurea Glodeasa, rezervaţie forestieră care conservă un codru secular de fag cu răşinoase, n special de brad, iar copacii au nalţimi şi diametre impresionante. Arinişul de la Sinaia, rezervaţie forestieră reprezentată de o mică, dar interesantă pădure de foioase.

Staţiuni
Sinaia (la 62 km de Ploieşti la 45 km de Braşov), şi merită cu prisosinţă numele de Perlă a Carpaţilor; n bazinul superior al Prahovei (la 850 m altitudine medie), vegheată de masivul mpădurit al Grbovei şi căţărată pe ultimele pante ale muntelui Furnica. Este beneficiară a unor daruri naturale cărora omul le-a adăugat dotări şi amenajări corespunză toare. Cunoscută staţiune de odihnă, de tratament şi de sporturi de iarnă, Sinaia oferă turiştilor o atmosferă plăcută. Iernile sunt blnde datorită versanţilor muntoşi care adăpostesc staţiunea (temperatura medie n ianuarie este -3.50C iar temperatura medie anuală este 5,5 - 6,50C). Iarna cad zăpezi abundente, stratul menţinndu-se de la sfrşitul lunii septembrie pnă la sfrşitul lunii martie (grosimea medie: 50 cm). Amatorii sporturilor de iarnă au la dispoziţie: prtii de schi de diferite grade de dificultate, prtii de săniuş, pista de bob, şcoala de schi (pentru copii, ncepători şi avansaţi), centre de nchiriere a materialelor şi echipamentului pentru schi, mijloace de transport pe cablu (telecabina, telescaun, teleski, babyski). Vara, numeroase poteci marcate invită la drumeţii n mirificul cadru natural din jurul staţiunii sau la excursii n Munţii Bucegi. De asemenea, se organizează serbări distractive, programe folclorice, carnavaluri, totul pentru ca oaspeţii staţiunii să se simtă cu adevărat excelent. Căile de acces sunt: feroviare - gara Sinaia pe linia Bucureşti - Braşov, rutiere - DN 1 (E 15) de la Bucureşti sau de la Braşov. Buşteni (la 75 km nord-vest de Ploieşti şi la 135 km nord-vest de Bucureşti), staţiune balneoclimaterică şi de odihnă aşezată (la o altitudine de 882 m) la poalele muntelui Caraiman, ai cărui pereţi coboară ameţitor de la aproape 2.000 de metri, dnd peisajului o sălbatică măreţie. Staţiunea are o poziţie minunată, fiind denumită şi poarta Bucegilor deoarece de aici se deschid numeroase căi de pătrundere n acest masiv, leagăn al turismului de munte şi al alpinismului romnesc. La Buşteni, mai mult dect n orice altă parte, Bucegii şi desfaşoară n toată splendoarea nentrecuta lor frumuseţe: Piatra Arsă, Jepii Mari şi Jepii Mici (ornamentaţi cu vrfuri ascuţite), Caraimanul (cu monumentul nălţat n cinstea eroilor căzuţi n primul război mondial), Coştila (supranumit paradisul alpiniştilor). Buşteniul este legat cu Platoul Bucegilor printr-o linie de telecabina (cea mai lungă din ţară şi a treia din Europa). Climatul subaplin este tonic-stimulent, cu aer pur, ozonat. n lunile de iarnă, staţiunea oferă posibilitatea practicării schiului (numeroase prtii de schi, de diferite grade de dificultate). Căile de acces sunt: feroviare - gara Buşteni, pe linia Bucureşti - Braşov, rutiere - DN 1 (E 15) de la Bucureşti sau de la Braşov, DN 71 de la Trgovişte pna la Sinaia, apoi DN 1 pna n staţiune. Slănic Prahova (la 44 km nord de Ploieşti), staţiune balneoclimaterică permanentă (la 400 m altitudine), nconjurată de dealuri cu păduri de stejar şi livezi de pomi fructiferi. Slănicul este n primul rnd cunoscut ca loc al unor importante exploatări de sare (mina de aici fiind una din cele mai mari din Europa). n staţiune se găsesc numeroase izvoare de ape clorurosodice. Unele dintre ele au format, n gropile vechilor saline, lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Roşie), folosite pentru tratament balnear, dar şi ca ştranduri. Staţiunea beneficiază de un climat de dealuri şi coline, cu veri placute (temperatura medie a lunii iulie: 190C) şi ierni relativ blnde (n ianuarie media temperaturii este de -3,50C). n localitate se poate vizita Muntele Sării şi Salina Unirea (unde sunt sculptate n sare busturile lui Burebista, Traian, Decebal, Eminescu şi statuia lui Mihai Viteazul). Căile de acces sunt: feroviare - gara Slănic pe linia Ploieşti Sud - Slănic, rutiere - DN 1 A de la Ploieşti sau Braşov, cu abatere la Gura Vitioarei. Cheia, staţiune climaterică şi de odihnă, 871 m altitudine, la 61 km nord de Ploieşti. Se pot practica cele mai variate forme de turism: drumeţii montane, alpinism, sporturi de iarna, excurşii n mprejurimi. Este principalul punct de plecare n excursii spre Masivul Ciucaş. Breaza, staţiune climaterică n Subcarpaţii Prahovei, (la 450 m altitudine, la 43 km nord-vest de Ploieşti). Azuga, staţiune climaterică, (la 60 km nord-vest de Ploiesti, la 950 m altitudine), centru turistic şi punct de plecare spre cabanele din Munţii Bucegi. Are o prtie olimpică de schi, şi instalaţii de transport pe cablu.

Vestigii istorice
Castelul Peleş din Sinaia, fostă reşedinţă regală, transformată azi n muzeu, este punctul de atracţie nr.1 al Sinaiei şi unul din valoroasele monumente de arhitectură din Romnia. Construit ntre 1875 şi 1883, mbină diverse stiluri arhitecturale, predominnd elementele Renaşterii germane şi ale stilului gotic. Arhitecţii au folosit totul pentru a imprima splendoare şi măreţie construcţiei, decoraţia din lemn abundnd n exterior şi interior şi dnd castelului o notă specifică. Situat ntr-un frumos parc, cu minunate terase, Peleşul are 160 de camere şi săli n care pot fi văzute diferite obiecte ornamentale, covoare orientale, sculpturi fine din fildeş, tapiserii, mobilier, colecţii de arme (sec. XV - XIX), tablouri. Printre cele mai impresionante săli sunt: holul de onoare, marea sală de arme (cu obiecte din India, Persia, Turcia, Arabia), sala de consiliu (vitralii elveţiene, sec. XVI - XVII), sala de muzică, sala florentină, sala oglinzilor, sala maură (cu o colecţie inspirată de Palatul Alhambra din Spania), salonul turcesc, sala de teatru. Palatul Culturii din Ploieşti, frumos monument de arhitectură construit la nceputul sec. XX, n stil neoclasic. n prezent, n cele peste 200 de săli, găzduieşte mai multe muzee. Alte vestigii istorice: Castelul Haşdeu din Cmpina (1893 - 1896), Palatul Cantacuzino din Filipeştii de Trg, ridicat de postelnicul Constantin Cantacuzino ntre 1633 - 1656, astăzi doar ruine, Castelul muzeu Pelişor din Sinaia.

Edificii religioase
Mănăstirea Sinaia, construită ntre 1690 - 1695 de spătarul Mihai Cantacuzino, n urma unui pelerinaj la Ierusalim şi n peninsula Sinai, de unde şi numele mănăstirii şi a staţiunii de azi. Din pictura de interior, realizată de vestitul meşter zugrav Prvu Mutu, la 1694, se remarcă tabloul de la intrare care l reprezintă pe ctitor cu familia sa. n cteva ncăperi din fostele chilii este amenajat un muzeu care expune tablouri cu caracter istoric, veşminte din secolele trecute, o interesantă colecţie de stampe, obiecte de cult. Mănăstirea Zamfira din Lipăneşti, ctitoria jupnesei Zamfira, terminată n 1743, cu o biserică nouă construită n 1857, păstrnd picturi executate de Nicolae Grigorescu, cnd avea 18 ani. Biserica din lemn de la Valea Orlei (sec. XIV), aici fiind nmormntată Stanca, soţia voievodului Constantin Mavrocordat. Mănăstirea Vărbila (1539), monument ce posedă remarcabile sculturi n lemn şi piatră. Alte edificii religioase: Schitul Lespezi de la Posada (lngă Comarnic, 1661), Biserica domnească din Ploieşti, unul din cele mai vechi monumente ale oraşului, ctitorită de domnitorul Matei Basarab, n 1639, Mănăstirea Brebu, construcţie ncepută n 1650, de domnitorul Matei Basarab şi terminată n 1690, n timpul domniei lui Constantin Brncoveanu, Biserica Trei Ierarhi din Filipeştii de Pădure (1688), cu zugraveală executată de cunoscutul Prvu Mutu n 1692, Biserica Mănăstirea de la Vălenii de Munte, ridicată la sfrşitul sec. XVII, se remarcă prin frescele din interior.

Edificii culturale
Muzeul de istorie şi arheologie Prahova din Ploieşti, instituţie culturală de prestigiu din judetul Prahova. Expoziţia permanentă Arheologie prahoveană prezintă dovezi incontestabile ale continuităţii nentrerupte ale nfloritoarei civilizaţii getodacice pe aceste meleaguri. Expoziţia permanentă Mihai Viteazul şi Ploieştiul (deschisă de la 26 septembrie 1997) cuprinde cele mai valoroase mărturii documentare rezultate n urma celor mai recente cercetări ntreprinse de specialiştii muzeului privind istoria Ploieştiului - oraş ntemeiat de domnitorul Mihai Viteazul. Muzeul memorial Nicole Iorga din Vălenii de Munte, dezvăluie vizitatorului gustul genialului om pentru creaţia populară autohtonă. Exponatele lăcăşului: mobilierul din lemn masiv, scoarţele, tablourile, obiectele personale ale savantului, redau nota de autenticitate a decorului n care profesorul Iorga a gndit şi a creat o vastă operă. Publicaţiile şi documentele expuse atestă contribuţia uriaşă adusă de marele savant la afirmarea culturii romneşti n ţară şi străinătate. Muzeul ceasului Nicolae Simache din Ploieşti, unic n reţeaua muzeelor din ţara noastră, oferă publicului vizitator ocazia să urmarească evoluţia mijloacelor de măsurare a timpului de la primele ceasuri - cadrane solare, ceasuri arzătoare, cu apă sau cu nisip, pnă la ceasornicele mecanice antice şi cele moderne. Muzeul memorial B. P. Haşdeu din Cmpina, adăpostit ntr-un castel construit de marele cărturar n amintirea fiicei sale, stinsă prematur din viaţă la 19 ani. Sunt prezentate tablouri, mobilier, care au aparţinut familiei acestui lingvist, istoric şi scriitor, una dintre cele mai proeminente personalităţi ale culturii noastre. Muzeul memorial I. L. Caragiale din Ploieşti, găzduit ntr-o casă din sec. XVIII, prezintă aspecte semnificative din viaţa marelui dramaturg, care şi-a petrecut copilăria şi tinereţea n Ploieşti. Casa Domnească de la Brebu, clădire ridicată de Matei Basarab n 1641, adăposteşte un muzeu, care oferă publicului iubitor de artă medievală un fond bogat de carte veche romnească, straie mpărăteşti, arme, obiecte de cult şi podoabă. Muzeul memorial Cezar Petrescu din Buşteni, conservă atmosfera de altădată, n care prozatorul a creat cea mai mare parte a operei sale. Alte edificii culturale: Muzeul Naţional al Petrolului din Ploieşti, unic n ţară şi printre puţinele de acest gen din lume, Muzeul memorial Nicolae Grigorescu din Cmpina, sunt expuse tablouri originale, covoare, obiecte legate de viaţa marelui pictor (1838 - 1907), Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului din Vălenii de Munte.
Cauta in Prahova
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Obiective turistice
MUZEUL "B.P. HASDEU"
Biblioteca Municipala Dr. C.I. Istrati Campina
Casa de cultura "Geo Bogza"
Spitale
Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni
SPITALUL BUSTENI
SPITALUL ORASENESC VALENII DE MUNTE
Spitalul de Psihiatrie Voila Cmpina
Spitalul Municipal Cmpina
SPITALUL SLANIC
Spitalul de Boli Infecţioase Ploieşti
Biblioteci
Biblioteca-sectorul Gospodarie Comunala
Biblioteca Oraseneasca
BIBLIOTECA SLANIC PRAHOVA
BIBLIOTECA JUDETEANA NICOLAE IORGA
Biblioteca Sinaia
Pensiuni
Pensiunea Sublan Ion
Pensiunea Popa Family
Pensiunea Mihnea
Pensiunea Aramis
Pensiunea Georgiana
Pensiunea Flora
Pensiunea Popas Azuga
Lista strazi
cde
fgh
lmn
opq
rst
uvw
ijk
Activitati Traditionale
Casa de Cultura "Geo Bogza"
Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu
Muzeul Memorial B.P. Hasdeu
Clubul Copiilor Campina
Biblioteca Municipala Dr. C.I. Istrati Campina

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
n partea de sud est a Romniei, n mijlocul Munteniei, n bazinul superior şi mijlociu al rului cu acelaşi nume şi o parte a bazinului Ialomiţei.

Vecini
La sud: Judeţele Ilfov şi Ialomiţa, la vest: Judeţul Dmboviţa, la nord: Judeţul Braşov, la est: Judeţul Buzău.

Suprafaţa
4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul ţării).

Populaţie
868.000 locuitori, densitatea fiind aproape dublă faţă de media pe ţară, judeţul cu populaţia cea mai numeroasă din ţară.

Oraşe
Ploieşti, reşedintă de judeţ, cu 253.000 locuitori, ntre văile T.. citeste mai mult