Localitati Prahova
Prahova
Turism Prahova
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Prahova

Informaţii generale

Aşezare
În partea de sud est a României, în mijlocul Munteniei, în bazinul superior şi mijlociu al râului cu acelaşi nume şi o parte a bazinului Ialomiţei.

Vecini
La sud: Judeţele Ilfov şi Ialomiţa, la vest: Judeţul Dâmboviţa, la nord: Judeţul Braşov, la est: Judeţul Buzău.

Suprafaţa
4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul ţării).

Populaţie
868.000 locuitori, densitatea fiind aproape dublă faţă de media pe ţară, judeţul cu populaţia cea mai numeroasă din ţară.

Oraşe
Ploieşti, reşedintă de judeţ, cu 253.000 locuitori, între văile Teleajenului şi Prahovei, la 60 km nord de Bucureşti. Alte oraşe: Azuga, Băicoi, Boldeşti Scăieni, Breaza, Câmpina, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte.

Relieful
Este într-o desfăşurare armonioasă ce coboară în trepte de la nord la sud, dispuse în formă de amfiteatru cu faţa spre sud şi cuprinzând în proporţii egale, munţi (în nord, Bucegi, cu vf. Jepii de 2.195 m, Piatra Arsă de 2.075 m, Omu de 2.505 m, cu elemente extrem de spectaculoase, cu geneză şi evoluţie interesantă, iar în apropiere de vf. Caraiman sunt nişte stânci roase de vânturi şi ploi, în formă de ciuperci „Babele“, Baiului, Ciucaş-cu înălţimi între 1.771 - 1.956 m, Gârbova, Grohotiş, Tătaru), dealuri- Subcarpaţii Buzăului şi Prahovei (în sud, ca o succesiune de fâşii înalte sau joase, aproape paralele cu marginea munţilor: zona pintenilor cu înălţimi de 1.000 m, zona dealurilor subcarpatice cu înălţimi între 800 - 700 m, zona colinară cu înălţimi între 700 - 400 m - Dealul Mare) şi câmpii (o fâşie îngustă, Câmpia înaltă, piemontană a Ploieştiului).

Clima
Este influenţată de relief şi aşezare, are în sud un caracter temperat continental de silvostepă, dealuri şi coline, iar în nord, în munţi, un caracter mai aspru, cu vânturi ce bat din nord şi nord-est.

Cursurile de apă
Sunt reprezentate de Prahova, tributară Ialomiţei (ce are o vale adâncă formată de gheţarii cuaternari), cu afluenţii Doftana, Teleajan şi Cricov.

Obiective turistice

Munţi
Masivul Bucegi, cuprins în mare parte în teritoriul judetului Prahova, între Valea Prahovei la est, pe care o domina printr-un abrupt de peste 1.000 m, şi Munţii Leaota, la vest. Prin înaltimea şi masivitatea lui alcatuieste cel mai grandios edificiu muntos din aceasta parte a ţării. Prin elementele de relief, extrem de spectaculoase şi de variate (pe o suprafaţă relativ mica), alcătuieşte una din regiunile de mare atracţie turistică din România. Are frecvente înălţimi ce depăşesc 2.000 m: Vf. Omu (2.505 m), Vf. Coştila (2.498 m), Vf. Caraiman (2.326 m). Masivul Bucegi a fost declarat Parc Naţional, incluzând mai multe rezervaţii naturale complexe. În perimetrul cărora se disting: abrupturi impresionante, creste ascuţite, circuri şi văi glaciare, relief carstic şi văi torenţiale, forme specifice de relief (datorate modelării îndelungate a rocilor de către agenţii naturali, cu înfăţişări dintre cele mai curioase: Sfinxul, Babele, Pietrele Singuratice). Splendoarea peisajului Bucegilor este completată de bogăţia vegetaţiei alpine (care le imprimă nuanţe extrem de variate de la un sezon la altul), de multe specii de plante declarate monumente ale naturii: floarea de colţ, garofiţa, orhideea. Numeroase poteci turistice trec prin aceste rezervaţii, prilej de a admira cadrul natural, vegetaţia şi uneori fauna acestor locuri (capra neagră, ursul brun, cocoşul de munte). Toate aceste frumuseţi captivante ale Bucegilor explică, în mare parte, de ce aici circulaţia turiştilor atinge frecvenţă maximă. În plus, masivul beneficiază de cabane primitoare, de numeroase poteci marcate, de pârtii de schi cu diferite grade de dificultate. Pe platoul său se poate urca atât cu automobilul cât şi cu telecabina (din Sinaia şi Buşteni). Masivul Ciucaş (vf. Ciucaş de 1.954 m), este una din cele mai interesante şi complexe regiuni montane din Carpaţii de Curbură, cu binemeritată faimă turistică. Adună în cuprinsul sau peisaje liniştite şi culmi netede dar şi creste sălbatice în care se împleteşte spectaculosul cu ineditul. Siluetele acestor munţi, asemănătoare unor turnuri în ruină, stârnesc admiraţia turiştilor. Dar ei sunt fermecaţi şi de formele bizare pe care le întâlnesc aici (Babele Bratocei, Colţii Tigăilor, Mâna Dracului) de policromia vegetaţiei (vara) sau de zăpada abundentă (iarna, când oferă schiorilor frumoase momente de destindere). Datorită valorii distincte a peisajului pe care-l degajă aceste locuri, cât şi prin raritatea elementelor ce-l alcătuiesc, unele porţiuni ale masivului au fost declarate rezervaţii naturale complexe. Iată numai câteva din motivele care determină tot mai mulţi turişti să străbată potecile Ciucaşului.

Văi şi cascade
Valea Prahovei, adunându-şi apele din izvoarele aflate sub Piatra Mare, Prahova desparte masivul Bucegi de masivul Gârbova, făcându-şi loc către sud şi lăsând în urmă, între localităţile Predeal (judeţul Braşov) şi Câmpina, unul dintre cele mai fermecătoare defilee din România. Versantul răsăritean al Bucegilor, abrupt şi stâncos, cu o diferenţă de nivel de până la 1.000 m faţă de Valea Prahovei, formează un contrast izbitor, contribuind la splendoarea peisajului acestei văi. În acest grandios spectacol al naturii se desfăşoară o salbă de staţiuni pitoreşti: Predeal (jud. Braşov), Azuga, Buşteni, Poiana Ţapului, Sinaia). Atmosfera caldă, relaxantă, măreţia munţilor, bazele de agrement şi unităţile de cazare deosebit de complexe şi moderne sunt atuuri ce aduc pe meleagurile prahovene, an de an, mii de turişti. Alte văi şi cascade: Valea Cerbului, Valea Teleajenului, Cascada Urlătoarea, la o ora distanţă de Buşteni.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Muntele de sare de la Slănic Prahova, cu o înălţime de câţiva zeci de metri, acest munte în miniatură stârneşte admiraţia vizitatorilor. Apa ploilor a modelat pe suprafaţa sa mii de ondulaţii şi sănţulete, cristalele de sare par nenumarate ace de gheaţă ce strălucesc în bătaia soarelui. În perimetrul acestui masiv (declarat monument al naturii) este cantonat un lac carsto-salin cu o adâncime maximă de 32 m. Potrivit legendei, în acest lac s-ar fi aruncat o mireasă nefericită, de unde şi numele de „Grota miresei“. Pădurea Glodeasa, rezervaţie forestieră care conservă un codru secular de fag cu răşinoase, în special de brad, iar copacii au înalţimi şi diametre impresionante. Arinişul de la Sinaia, rezervaţie forestieră reprezentată de o mică, dar interesantă pădure de foioase.

Staţiuni
Sinaia (la 62 km de Ploieşti la 45 km de Braşov), îşi merită cu prisosinţă numele de „Perlă a Carpaţilor“; în bazinul superior al Prahovei (la 850 m altitudine medie), vegheată de masivul împădurit al Gârbovei şi căţărată pe ultimele pante ale muntelui Furnica. Este beneficiară a unor daruri naturale cărora omul le-a adăugat dotări şi amenajări corespunză toare. Cunoscută staţiune de odihnă, de tratament şi de sporturi de iarnă, Sinaia oferă turiştilor o atmosferă plăcută. Iernile sunt blânde datorită versanţilor muntoşi care adăpostesc staţiunea (temperatura medie în ianuarie este -3.50C iar temperatura medie anuală este 5,5 - 6,50C). Iarna cad zăpezi abundente, stratul menţinându-se de la sfârşitul lunii septembrie până la sfârşitul lunii martie (grosimea medie: 50 cm). Amatorii sporturilor de iarnă au la dispoziţie: pârtii de schi de diferite grade de dificultate, pârtii de săniuş, pista de bob, şcoala de schi (pentru copii, începători şi avansaţi), centre de închiriere a materialelor şi echipamentului pentru schi, mijloace de transport pe cablu (telecabina, telescaun, teleski, babyski). Vara, numeroase poteci marcate invită la drumeţii în mirificul cadru natural din jurul staţiunii sau la excursii în Munţii Bucegi. De asemenea, se organizează serbări distractive, programe folclorice, carnavaluri, totul pentru ca oaspeţii staţiunii să se simtă cu adevărat excelent. Căile de acces sunt: feroviare - gara Sinaia pe linia Bucureşti - Braşov, rutiere - DN 1 (E 15) de la Bucureşti sau de la Braşov. Buşteni (la 75 km nord-vest de Ploieşti şi la 135 km nord-vest de Bucureşti), staţiune balneoclimaterică şi de odihnă aşezată (la o altitudine de 882 m) la poalele muntelui Caraiman, ai cărui pereţi coboară ameţitor de la aproape 2.000 de metri, dând peisajului o sălbatică măreţie. Staţiunea are o poziţie minunată, fiind denumită şi „poarta Bucegilor“ deoarece de aici se deschid numeroase căi de pătrundere în acest masiv, leagăn al turismului de munte şi al alpinismului românesc. La Buşteni, mai mult decât în orice altă parte, Bucegii îşi desfaşoară în toată splendoarea neîntrecuta lor frumuseţe: Piatra Arsă, Jepii Mari şi Jepii Mici (ornamentaţi cu vârfuri ascuţite), Caraimanul (cu monumentul înălţat în cinstea eroilor căzuţi în primul război mondial), Coştila (supranumit „paradisul alpiniştilor“). Buşteniul este legat cu Platoul Bucegilor printr-o linie de telecabina (cea mai lungă din ţară şi a treia din Europa). Climatul subaplin este tonic-stimulent, cu aer pur, ozonat. În lunile de iarnă, staţiunea oferă posibilitatea practicării schiului (numeroase pârtii de schi, de diferite grade de dificultate). Căile de acces sunt: feroviare - gara Buşteni, pe linia Bucureşti - Braşov, rutiere - DN 1 (E 15) de la Bucureşti sau de la Braşov, DN 71 de la Târgovişte pâna la Sinaia, apoi DN 1 pâna în staţiune. Slănic Prahova (la 44 km nord de Ploieşti), staţiune balneoclimaterică permanentă (la 400 m altitudine), înconjurată de dealuri cu păduri de stejar şi livezi de pomi fructiferi. Slănicul este în primul rând cunoscut ca loc al unor importante exploatări de sare (mina de aici fiind una din cele mai mari din Europa). În staţiune se găsesc numeroase izvoare de ape clorurosodice. Unele dintre ele au format, în gropile vechilor saline, lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Roşie), folosite pentru tratament balnear, dar şi ca ştranduri. Staţiunea beneficiază de un climat de dealuri şi coline, cu veri placute (temperatura medie a lunii iulie: 190C) şi ierni relativ blânde (în ianuarie media temperaturii este de -3,50C). În localitate se poate vizita Muntele Sării şi Salina Unirea (unde sunt sculptate în sare busturile lui Burebista, Traian, Decebal, Eminescu şi statuia lui Mihai Viteazul). Căile de acces sunt: feroviare - gara Slănic pe linia Ploieşti Sud - Slănic, rutiere - DN 1 A de la Ploieşti sau Braşov, cu abatere la Gura Vitioarei. Cheia, staţiune climaterică şi de odihnă, 871 m altitudine, la 61 km nord de Ploieşti. Se pot practica cele mai variate forme de turism: drumeţii montane, alpinism, sporturi de iarna, excurşii în împrejurimi. Este principalul punct de plecare în excursii spre Masivul Ciucaş. Breaza, staţiune climaterică în Subcarpaţii Prahovei, (la 450 m altitudine, la 43 km nord-vest de Ploieşti). Azuga, staţiune climaterică, (la 60 km nord-vest de Ploiesti, la 950 m altitudine), centru turistic şi punct de plecare spre cabanele din Munţii Bucegi. Are o pârtie olimpică de schi, şi instalaţii de transport pe cablu.

Vestigii istorice
Castelul Peleş din Sinaia, fostă reşedinţă regală, transformată azi în muzeu, este punctul de atracţie nr.1 al Sinaiei şi unul din valoroasele monumente de arhitectură din România. Construit între 1875 şi 1883, îmbină diverse stiluri arhitecturale, predominând elementele Renaşterii germane şi ale stilului gotic. Arhitecţii au folosit totul pentru a imprima splendoare şi măreţie construcţiei, decoraţia din lemn abundând în exterior şi interior şi dând castelului o notă specifică. Situat într-un frumos parc, cu minunate terase, Peleşul are 160 de camere şi săli în care pot fi văzute diferite obiecte ornamentale, covoare orientale, sculpturi fine din fildeş, tapiserii, mobilier, colecţii de arme (sec. XV - XIX), tablouri. Printre cele mai impresionante săli sunt: holul de onoare, marea sală de arme (cu obiecte din India, Persia, Turcia, Arabia), sala de consiliu (vitralii elveţiene, sec. XVI - XVII), sala de muzică, sala florentină, sala oglinzilor, sala maură (cu o colecţie inspirată de Palatul Alhambra din Spania), salonul turcesc, sala de teatru. Palatul Culturii din Ploieşti, frumos monument de arhitectură construit la începutul sec. XX, în stil neoclasic. În prezent, în cele peste 200 de săli, găzduieşte mai multe muzee. Alte vestigii istorice: Castelul Haşdeu din Câmpina (1893 - 1896), Palatul Cantacuzino din Filipeştii de Târg, ridicat de postelnicul Constantin Cantacuzino între 1633 - 1656, astăzi doar ruine, Castelul muzeu Pelişor din Sinaia.

Edificii religioase
Mănăstirea Sinaia, construită între 1690 - 1695 de spătarul Mihai Cantacuzino, în urma unui pelerinaj la Ierusalim şi în peninsula Sinai, de unde şi numele mănăstirii şi a staţiunii de azi. Din pictura de interior, realizată de vestitul meşter zugrav Pârvu Mutu, la 1694, se remarcă tabloul de la intrare care îl reprezintă pe ctitor cu familia sa. În câteva încăperi din fostele chilii este amenajat un muzeu care expune tablouri cu caracter istoric, veşminte din secolele trecute, o interesantă colecţie de stampe, obiecte de cult. Mănăstirea Zamfira din Lipăneşti, ctitoria jupânesei Zamfira, terminată în 1743, cu o biserică nouă construită în 1857, păstrând picturi executate de Nicolae Grigorescu, când avea 18 ani. Biserica din lemn de la Valea Orlei (sec. XIV), aici fiind înmormântată Stanca, soţia voievodului Constantin Mavrocordat. Mănăstirea Vărbila (1539), monument ce posedă remarcabile sculturi în lemn şi piatră. Alte edificii religioase: Schitul Lespezi de la Posada (lângă Comarnic, 1661), Biserica domnească din Ploieşti, unul din cele mai vechi monumente ale oraşului, ctitorită de domnitorul Matei Basarab, în 1639, Mănăstirea Brebu, construcţie începută în 1650, de domnitorul Matei Basarab şi terminată în 1690, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, Biserica „Trei Ierarhi“ din Filipeştii de Pădure (1688), cu zugraveală executată de cunoscutul Pârvu Mutu în 1692, Biserica Mănăstirea de la Vălenii de Munte, ridicată la sfârşitul sec. XVII, se remarcă prin frescele din interior.

Edificii culturale
Muzeul de istorie şi arheologie Prahova din Ploieşti, instituţie culturală de prestigiu din judetul Prahova. Expoziţia permanentă „Arheologie prahoveană“ prezintă dovezi incontestabile ale continuităţii neîntrerupte ale înfloritoarei civilizaţii getodacice pe aceste meleaguri. Expoziţia permanentă „Mihai Viteazul şi Ploieştiul“ (deschisă de la 26 septembrie 1997) cuprinde cele mai valoroase mărturii documentare rezultate în urma celor mai recente cercetări întreprinse de specialiştii muzeului privind istoria Ploieştiului - oraş întemeiat de domnitorul Mihai Viteazul. Muzeul memorial „Nicole Iorga“ din Vălenii de Munte, dezvăluie vizitatorului gustul genialului om pentru creaţia populară autohtonă. Exponatele lăcăşului: mobilierul din lemn masiv, scoarţele, tablourile, obiectele personale ale savantului, redau nota de autenticitate a decorului în care profesorul Iorga a gândit şi a creat o vastă operă. Publicaţiile şi documentele expuse atestă contribuţia uriaşă adusă de marele savant la afirmarea culturii româneşti în ţară şi străinătate. Muzeul ceasului „Nicolae Simache“ din Ploieşti, unic în reţeaua muzeelor din ţara noastră, oferă publicului vizitator ocazia să urmarească evoluţia mijloacelor de măsurare a timpului de la primele „ceasuri“ - cadrane solare, ceasuri arzătoare, cu apă sau cu nisip, până la ceasornicele mecanice „antice“ şi cele moderne. Muzeul memorial „B. P. Haşdeu“ din Câmpina, adăpostit într-un castel construit de marele cărturar în amintirea fiicei sale, stinsă prematur din viaţă la 19 ani. Sunt prezentate tablouri, mobilier, care au aparţinut familiei acestui lingvist, istoric şi scriitor, una dintre cele mai proeminente personalităţi ale culturii noastre. Muzeul memorial „I. L. Caragiale“ din Ploieşti, găzduit într-o casă din sec. XVIII, prezintă aspecte semnificative din viaţa marelui dramaturg, care şi-a petrecut copilăria şi tinereţea în Ploieşti. Casa Domnească de la Brebu, clădire ridicată de Matei Basarab în 1641, adăposteşte un muzeu, care oferă publicului iubitor de artă medievală un fond bogat de carte veche românească, straie împărăteşti, arme, obiecte de cult şi podoabă. Muzeul memorial „Cezar Petrescu“ din Buşteni, conservă atmosfera de altădată, în care prozatorul a creat cea mai mare parte a operei sale. Alte edificii culturale: Muzeul Naţional al Petrolului din Ploieşti, unic în ţară şi printre puţinele de acest gen din lume, Muzeul memorial „Nicolae Grigorescu“ din Câmpina, sunt expuse tablouri originale, covoare, obiecte legate de viaţa marelui pictor (1838 - 1907), Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului din Vălenii de Munte.
Cauta in Prahova
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Pensiuni
VILA ALUNIS
Pensiunea Casa Teo
Pensiunea Casa Cobeanu
Pensiunea Hedy
Pensiunea La Cristina
Pensiunea Tranzit
Pensiunea Casa Soarelui
Biblioteci
Biblioteca-sectorul Gospodarie Comunala
Biblioteca Oraseneasca
BIBLIOTECA SLANIC PRAHOVA
BIBLIOTECA JUDETEANA NICOLAE IORGA
Biblioteca Sinaia
Primarie
Primaria Busteni
Primaria Breaza
Primaria Campina
PRIMARIA PLOIESTI
PRIMARIA SINAIA
PRIMARIA SLANIC
PRIMARIA VALENII DE MUNTE
Telefoane utile
TELEFOANE UTILE 2
Politia
Politia
Ocolul Silvic Azuga
Politia
Ocolul Silvic
Consiliul Local Slanic
Spitale
Spitalul de Boli Pulmonare Breaza
Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Buşteni
SPITALUL BUSTENI
SPITALUL ORASENESC VALENII DE MUNTE
Spitalul de Psihiatrie Voila Câmpina
Spitalul Municipal Câmpina
SPITALUL SLANIC

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
În partea de sud est a României, în mijlocul Munteniei, în bazinul superior şi mijlociu al râului cu acelaşi nume şi o parte a bazinului Ialomiţei.

Vecini
La sud: Judeţele Ilfov şi Ialomiţa, la vest: Judeţul Dâmboviţa, la nord: Judeţul Braşov, la est: Judeţul Buzău.

Suprafaţa
4.716 km2 (respectiv 2 % din teritoriul ţării).

Populaţie
868.000 locuitori, densitatea fiind aproape dublă faţă de media pe ţară, judeţul cu populaţia cea mai numeroasă din ţară.

Oraşe
Ploieşti, reşedintă de judeţ, cu 253.000 locuitori, între văile T.. citeste mai mult